APM Bistrita

ATRIBUTIILE PRINCIPALE PE DOMENIUL SUBSTANTE CHIMICE PERICULOASE

•  coordonează si monitorizează implementarea legislatiei de mediu în domeniul produselor chimice, la nivel local;
• elaborarează rapoarte de sinteză privind starea mediului la nivelul judetului, pe domeniul gestionării produselor chimice;
• asigură suportul tehnic pentru elaborarea actelor de reglementare, pe domeniul propriu de activitate, si participă la vizite de amplasament;
• acordă consultatie legislativă operatorilor economici din judet care solicită informatii din domeniul chimicalelor;
• asigură accesul publicului la informatiile privind gestionarea chimicalelor în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare;
• identifică si instruieste operatorii economici care trebuie să raporteze date si informatii referitoare la produse chimice;
• participă la controale tematice, la solicitarea GNM;
• asigură suportul tehnic pentru elaborarea răspunsurilor la sesizări, reclamatii, întrebări din partea presei, pe domeniul propriu de activitate;
•  colectează, validează si prelucrează datele si informatiile referitoare la produse chimice la nivel de judet, conform cerintelor legale în vigoare, pe următoarele domenii:

- inventarul privind importatorii si exportatorii de substante si preparate sub incidenta procedurii PIC;

- inventarul privind substantele care depreciază stratul de ozon si operatorii economici care desfăsoară activităti cu aceste substante;

-  inventarul privind gazele fluorurate cu efect de sera si operatorii economici care desfăsoară activităti cu aceste substante;

- inventarul privind poluantii organici persistenti si inventarul substantelor care vor fi incluse în anexele Regulamentului 850/2004 si ale Conventiei Stockholm privind poluantii organici persistenti;

- inventarul operatorilor economici care desfăsoară activităti cu mercur si compusi ai mercurului;

-  inventarul operatorilor economici care desfăsoară activităti cu metale restrictionate si compusi ai metalelor restrictionate;

- situatia azbestului din constructii, inventarul articolelor si materialelor cu continut de azbest, al depozitelor cu deseuri de azbest;

- inventarulsubstantelor si amestecurilor reglementate sub Regulamentul 1272/2008 privind clasificare, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;

- baza de date cu operatorii implicati în activităti cu substante eligibile la înregistrare conform Regulamentului 1907/2006.

SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Legislaţia în domeniul chimicalelor se referă la controlul şi evaluarea riscului pe care substanţele si preparatele chimice periculoase îl au pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, la restricţii privind introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, controlul importului şi exportului acestora, introducerea pe piată a biocidelor şi precum şi a substantelor care epuizează stratul de ozon.

Ca urmare a faptului că România este Stat Membru al Uniunii Europene, se aplică direct prevederile regulamentelor din Aquis-ul comunitar de mediu.

Principalele obiective generale ale noii strategii privind chimicalele sunt: perfecţionarea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului faţă de riscurile prezentate de acestea, concomitet cu îmbunătăţirea competitivităţii industriei de chimicale a UE, prin Sistemul de Înregistrare, Evaluare şi Autorizare a Substanţelor Chimice - REACH.  

REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat sa asigure un nivel ridicat de protectie a sanatatii umane si a mediului, sa gestioneze si sa controleze potentialul risc pentru sanatatea umana si mediu datorat utilizarii produselor chimice în Uniunea Europeana, având în vedere libera circulatie a substantelor ca atare, în amestecuri sau în articole.   

Regulamentul care are ca obiectiv alinierea legislaţiei Uniunii Europene de clasificare, etichetare şi ambalare a substanţelor şi amestecurilor la Sistemul Global Armonizat al Naţiunilor Unite (GHS) este Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului 1272/2008 (CLP). Acest nou sistem va asigura ca aceleaşi pericole să fie descrise şi comunicate prin etichetare în acelaşi mod, pretutindeni în lume. Este de aşteptat ca utilizarea criteriilor de clasificare şi a elementelor de etichetare, convenite pe plan internaţional, să contribuie la eforturile globale privind protecţia sănătăţii umane şi a mediului faţă de efectele periculoase prezentate de chimicale.

Noul regulament va completa regulamentul REACH privind înregistarrea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea chimicalelor.

Regulamentul CLP solicită operatorilor economici/companiilor să clasifice, să eticheteze şi să ambaleze adecvat chimicalele periculoase din domeniul propriu de activitatea, înainte de introducerea acestora pe piaţă.

Noul sistem CLP are ca obiectiv protecţia lucrătorilor, consumatorilor şi mediului prin etichetare, care reflectă efectele periculoase posibile ale chimicalelor, preluând totodată din REACH sarcina notificării clasificărilor către Agenţia Europeană de Produse Chimice (ECHA). Acest Regulament va înlocui, după o perioadă de tranziţie, sistemul actual de clasificare, etichetare şi ambalare a substanţelor şi amestecurilor/preparatelor, bazat pe Directive (D 67/548, respectiv D 1999/45). După intrarea în vigoare (20 ian.2009) termenele limită de la care se aplică noile reguli de clasificare vor fi: 1 decembrie 2010 pentru substanţe şi 1 iunie 2015 pentru articole.

Intrarea în vigoare a Regulamentului CLP presupune totodată o serie de modificări ale actelor legislative existente (Directiva 67/548, Directiva 1999/45, Regulamentul 1907/2006 (REACH)), inclusiv a legislaţiei din aval (Directiva 76/769, Directiva 76/768 şi Regulamentul 648/2004), în vederea adaptării acestora la noul Regulament CLP.

La 1 iunie 2015 Directivele 67/548 şi 1999/45 se vor abroga, reglementarea în domeniu urmând a fi asigurată de două regulamente şi anume: Regulamentul 1907/2006 (REACH) şi Regulamentul 1272/2008 (CLP).

În România, a intrat in vigoare la 4 noiembrie 2008, HG 1408 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase care instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi etichetareasubstanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii pe piaţă a acestora( cu anexele 1 - 6).

Poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi – POP sunt substanţe chimice care persistă în mediul înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului. Aceste substanţe intră în mediul înconjurător ca rezultat al unei activităţi antropice. Cercetările ştiinţifice evidenţiază faptul ca POP cauzează efecte daunătoare semnificative asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător.

Emisiile de POP provin din patru sectoare economice importante: agricultură, industrie, transporturi şi energie, la care se pot adăuga şi alte surse ce includ aşezările umane cu depozite de deşeuri precum şi crematoriile de deşeuri medicale. Cele mai importante categorii de POP sunt:

• pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen, etc.
• substanţele chimice industriale: hexaclorbenzen (HCB), bifenili policlorurati (PCB),   etc.
• produsele secundare: dioxinele si furanii.

APM BN colaborează cu Unitatea Fitosanitară BN în vederea identificării şi inventarierii POP ce provin din agricultură. Se centralizează anual sau la solicitarea ANPM datele şi cantităţile de POP utilizate în judeţul nostru. Astfel, în anul 2009, Comitetul de Examinare a Poluanţilor Organici Persistenţi a solicitat Părţilor la Convenţia de la Stockholm, astfel şi României, inventarierea datelor referitoare la producţia, utilizarea, emisiile, pierderile şi alternativele la substanţele noi incluse în Anexele A, B sau C ale Convenţiei, şi anume: endosulfan, hexabromociclododecan şi alcani cloruraţi cu catenă scurtă C10-C13. Ca urmare a acestei solicitări, APM BN a solicitat date agenţilor economici potenţiali utilizatori/producători ai acestor substanţe. Conform cu declaraţiile acestora precum şi cu datele primite de la Direcţia Fitosanitară Bistriţa-Năsăud, nu au fost identificaţi astfel de agenţi economici la nivelul judeţului nostru. Direcţia Fitosanitară Bistriţa-Năsăud a precizat însă că produsele de protecţia plantelor având ca substanţă activă endosulfanul, care se comercializează sub diferite denumiri comerciale au fost retrase de pe piaţă, cu excepţia comercializării produsului Thionex 35 EC pentru care Comisia Naţională de Omologare a produselor de Protecţia Plantelor a emis o autorizaţie temporară pentru perioada 15.10.2009-11.02.2010.

Periodic, la solicitarea ANPM, în funcţie de modificările reglementărilor europene şi naţionale cu privire la substanţele industriale de tip POP, se inventariază datele la nivel de judeţ. Nu au fost identificate astfel de substanţe în anul 2009.

Referitor la substanţele chimice industriale cu conţinut de PCB, anual se inventariază situaţia eliminării acestor compuşi conform Planurilor de eliminare aprobate.

În ceea ce priveşte dioxinele şi furanii, menţionăm că au fost închise toate crematoriile de deşeuri medicale de pe teritoriul judeţului, ca urmare nu există probleme legate de produsele secundare de ardere susmenţionate.

Metalele grele- mercur, nichel

În cursul lunii septembrie 2009 a fost actualizat inventarul agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu mercur şi compuşi cu mercur, sau care sunt deţinători de mercur pur sau în compuşi, sub formă de deşeu. În judeţul Bistriţa-Năsăud nu se utilizează mercur metalic sau compuşi cu mercur în scopuri industriale, utilizările principale fiind în cadrul laboratoarelor. A fost identificat  un singur agent economic care importă aparatură medicală şi compuşi cu mercur utilizat în activităţi medicale şi stomatologice, 18 agenţi economici care utilizează mercur (în laborator, în AMC-uri, aparatură medicală sau lămpi cu vapori de mercur) şi 3 agenţi economici care deţin deşeuri de mercur (aparatură medicală, AMC-uri, lămpi cu vapori de mercur) si compuşi cu mercur (reactivi de laborator).

Deşeurile cu conţinut de mercur sunt depozitate corespunzător, o parte au fost predate către SC SETCAR SA Brăila.

În cursul anului 2009 a fost întocmit şi inventarul agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu metale restricţionate – Cd, Cr, Ni, Pb, Co, As şi compuşi ai acestora. Astfel, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud s-au înregistrat un număr de 3 agenţi economici care desfăşoară activităţi cu metale restricţionate, cum sunt SC BETAK SA cu profilul de activitate zincare termică şi electrolitică care foloseşte cantităţi importante de nichel şi plumb, SC ROMBAT SA cu profilul de activitate fabricare de acumulatori şi baterii care foloseşte cantităţi mari de plumb şi cantităţi însemnate de staniu şi arsen, şi SC MEBIS SA care foloseşte cantităţi reduse de nichel.

În ceea ce priveşte compuşii metalelor restricţionate menţionate mai sus, la nivelul judeţului nostru, existau în inventar un nr. de 3 agenţi economici care folosesc compuşi ai metalelor restricţionate, SC BALINT SA cu profilul de activitate fabricare de articole din sticlă, care folosea trioxid de arsen, şi un nr. de 2 agenţi economici care folosesc săruri ale metalelor restricţionate pentru decapări repere metalice în vederea acoperirilor metalice sau săruri utilizate în scopuri de laborator.

Introducerea pe piaţă a detergenţilor

La nivelul judetului Bistrita –Nasaud avem un singur producator de sapunuri biodegradabile si anume SOCIETATEA COOPERATISTA MESTESUGAREASCA CHIMICA

Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

In inventarul judetului Bistrita-Nasaud avem un numar de 18 unitati deţinătoare de produse cu conţinut de azbest, cantităţile de deşeuri inventariate urmând a fi eliminate în baza contractelor încheiate cu societăţi autorizate în acest sens (SC APISORELIA SRL Piatra Neamţ, SC FIBROCIM SA Aleşd).

Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH

Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi autorizarea substanţelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. Acest regulament a intrat în vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieşte o serie de directive europene printr-un sistem unic. REACH conţine prevederi pentru Producători/Fabricanţi, Importatori, Distribuitori şi Utilizatori din aval ai substanţelor ca atare/în amestecuri sau articole. 

Până la data de 1.12.2008 s-a încheiat preînregistrarea substanţelechimice ca atare, în preparate şi cele eliberate intenţionat din articole, în cantităţi anuale de 1 tonă sau mai mult pe fiecare întreprindere, cu excepţia cazului în care regulamentul prevede altfel. La nivelul judeţului nostru avem un nr. de 2 agenţi economici preînregistraţi REACH, ca şi producători de substanţe, preparate sau articole, şi anume SC ROMBAT SA având ca obiect de activitate fabricarea de acumulatori şi baterii şi SC ARIO SA având ca obiect de activitate fabricare vane, robineţi industriali şi piese turnate.

În anul 2009 am informat agenţii economici preînregistraţi Reach cu privire la prevederile modificărilor survenite în legătură cu conţinutul/anexele la Regulamentul REACH. De asemenea, am completat baza de date cu toate cerinţele solicitate de către ANPM cu privire la agenţii economici preînregistraţi REACH care importă, produc, utilizează substanţe ca atare, în amestecuri sau în articole în cantităţi de cel puţin o tonă pe an.

Substanţe şi preparate chimice periculoase

Pesticidele şi efectul acestora asupra mediului

Pesticidele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care conţin ingrediente biologic active împotriva dăunătorilor, plantelor şi a produselor agricole stocate, precum şi pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului şi animalelor (vectorul biologic reprezintă organismul gazdă, în interiorul organismului său, agentul patogen îşi desfăşoară total sau parţial ciclul biologic de evoluţie iar contaminarea nu ar fi posibilă în absenţa acestuia, vectorul biologic fiind cel care participă active la transmiterea agentului infecţios). Ingredientele biologic active sunt, în general, substanţetoxice cu potenţial de degradare a mediului. Datorită toxicităţii acestora, producerea, ambalarea, depozitarea, transportul şi utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.

Pesticidele sunt singurii compuşi de sinteză special creaţi pentru a fi toxici. Dintre toţi compuşii toxici sunt singurii care sunt dispersaţi frecvent şi intenţionat în mediul înconjurător. Pe lângă agricultură pesticidele se utilizează în medicina veterinară, diferite industrii (textilă), gospodării şi pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Scopul folosirii lor este îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a alimentelor, nutreţurilor şi produselor industriale, asigurarea lor în timpul păstrării faţă de dăunători şi boli, ocrotirea animalelor contra paraziţilor precum şi distrugerea insectelor şi altor transmiţători de boli la oameni şi animale.

Sursa majoră de poluare cu pesticide o reprezintă utilizarea acestora în combaterea dăunătorilor în agricultură.

În funcţie de destinaţia pesticidelor, acestea pot fi împărţite în următoarele grupe:

• zoocide – pentru combaterea dăunătorilor animali
• fungicide şi fungistatice, bactericide şi virocide: combaterea ciupercilor şi ciupercostaticelor
• erbicidele: combaterea buruienilor
• regulatori de creştere: mijloace care inhibă sau stimulează procese de creştere la plante
• atractante: mijloace de ademenit
• repelente: mijloace pentru respingere

După clasa chimică din care fac parte, pesticidele se clasifică în:

• anorganice (compuşi cu arsen, compuşi cu flour, compuşi cu sulf, etc.)
• organice: organoclorurate (DDT, HCH, aldrin, dieldrin), organofosforice, carbamice, piretroizi (insecticide de sinteză, care acţionează asupra insectelor ca toxice ale sistemului nervos).

Cantitatea de substanţă ce are efect toxic letal asupra unui animal adult poartă denumirea de doză letală. În practică pentru caracterizarea toxicităţii unei substanţe se utilizează indicatorul DL50=doza letală 50%, care reprezintă doza ce provoacă efectul letal la 50% dintre animalele dintr-un lot testat. După gradul de toxicitate pesticidele pot fi:

• extreme de toxice - DL50 sub 50mg/kg corp, grupa 1 de toxicitate, cuprinde aproape toate pesticidele din grupa hidrocarburilor clorurate si unele dintrecele organofosforice;
• puternic toxice - DL50 intre 50-200mg/kg corp, grupa 2 de toxicitate, cuprinde majoritatea insecticidelor organofosforice;
• moderat toxice-DL50 intre 201-1000mg/kg corp, grupa 3 de toxicitate, cuprinde majoritatea pesticidelor ;
• cu toxicitate redusă-DL50 este 1000mg/kg corp, grupa 4 de toxicitate, cuprinde pesticidele nedăunătoare pentru peşti.

Datorită utilizării pesticidelor în agricultură timp îndelungat, în cantităţi mari şi pe suprafeţe întinse, şi pentru că sunt substanţe persistente pe termen lung în mediu, ele reprezintă una dintre cele mai periculoase surse de poluare. Aceste substanţe se infiltrează în sol, în apele de suprafaţă şi în pânza freatică, sunt antrenate  în atmosferă de curenţii de aer. De asemenea, utilizate fără discernământ, pesticidele se acumulează în produsele alimentare, sub formă de reziduuri,  fiind periculoase pentru sănătatea omului şi animalelor.

Pesticidele pot fi responsabile de intoxicaţii prin inhalare, prin contact cutanat sau prin ingestie. Este foarte important să se respecte strict modul de utilizare şi să fie păstrate în locuri bine asigurate.

Conform datelor primite de la Unitatea Fitosanitară Bistriţa-Năsăud, în anul 2012 nu s-au semnalat cazuri de impact asupra mediului cu ocazia efectuării tratamentelor fitosanitare la culturile agricole şi silvice.

Măsurile legate de utilizarea produselor de protecţia plantelor sunt:

•   întocmirea şi popularizarea buletinelor de avertizare emise de Staţia de prognoză şi avertizare a Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, în care sunt indicate momentul optim de executare a tratamentelor fitosanitare şi dozele ecologice de utilizare a pesticidelor;
•  autorizarea comerţului cu produse de protecţia plantelor numai a agenţilor economici cu personal atestat pentru această activitate;
•  monitorizarea stocurilor de pesticide şi a deşeurilor de produse de protecţia plantelor, urmărirea asigurării securităţii depozitelor cu astfel de reziduuri, pentru evitarea riscurilor de impact asupra mediului.

În ceea ce priveşte depozitele de pesticide anterioare anului 1989, pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud mai există un număr de 3 astfel de depozite care sunt monitorizate şi controlate de autorităţile cu competenţă de control în domeniul protecţiei mediului şi al substanţelor chimice periculoase;

•  controlul anual al nivelului de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale;

Au fost prelevate probe de către Unitatea Judeţeană Fitosanitară care au fost trimise spre analiză la Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale din Bucureşti. Conform analizelor efectuate în anul 2012 nu s-au înregistrat depăşiri ale cantităţilor maxim admise de reziduuri de pesticide.

• prin Poliţia Fifosanitară se acţionează pentru respectarea legislaţiei fitosanitare privind depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor. În urma controalelor efectuate în anul 2012 nu s-au înregistrat nereguli.

În anul 2012 Unitatea Fitosanitară Bistriţa-Năsăud a autorizat un număr de 58 fitofarmacii pentru activitatea de comercializare produse fitosanitare. Din punct de vedere al mediului,  Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a autorizat un număr de 3 societăţi pentru activităţi de comercializare a produselor fitosanitare. Nu s-au înregistrat importuri directe/exporturi de produse de protecţia plantelor în anul 2012.

Tot în cursul anului 2012, pe o suprafaţă de 72.355 hectare culturi agricole a fost aplicată o cantitate totală de aproximativ 60 tone pesticide (din care fungicide 21,21 tone, insecticide 12,16 tone, erbicide 25,93 tone,  acaricide 0,19 tone, regulatori de creştere 0,14 tone), conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultura Bistriţa-Năsăud. Deoarece pentru anul 2012 Direcţia Fitosanitară, conform cerinţelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, raportează pesticidele în cantitate produs comercial şi nu de substanţă activă iar, până în anul 2011, raportările către agenţia judeţeană de mediu se refereau la substanţă activă, nu se poate  face o estimare a evoluţiei pesticidelor pentru ultimii ani. Se remarcă totuşi că suprafaţa tratată fizic cu pesticide a crescut la 72355 ha faţă de ultimii 3 ani în care suprafaţa tratată cu pesticide a fost de aproximativ 45000 ha.

Pe lângă monitorizarea pesticidelor utilizate în agricultură, datorită riscului pe care substanţele şi preparatele chimice periculoase îl prezintă asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a monitorizat principalele aspecte ce ţin de domeniul chimicalelor, la nivel judeţean. Substanţele chimice fac în prezent parte integrantă din toate tipurile de produse şi procese de producţie iar consumul lor a crescut în ultimii ani, astfel că preocupările legate de ele şi de efectul lor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, sunt în continuă creştere.

Strategia europeană şi naţională privind chimicalele are ca principale obiective generale perfecţionarea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului faţă de riscurile prezentate de acestea, concomitent cu îmbunătăţirea competitivităţii industriei de chimicale a Uniunii Europene, prin Sistemul de Înregistrare, Evaluare şi Autorizare a Substanţelor Chimice numit generic REACH.  

Regulamentul REACH (1907/2006) se bazează pe principiul conform căruia, producătorii, importatorii, utilizatorii din aval trebuie să se asigure că produc, importă, utilizează substanţe ca atare, în amestecuri sau în articole care nu au efecte adverse asupra sănătăţii umane şi mediului. El prevede un sistem de autorizare pentru a garanta controlul adecvat al substanţelor care suscită preocupări majore, şi înlocuirea progresivă a acestora, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, cu substanţe alternative corespunzătoare. Totodată regulamentul solicită înlocuirea progresivă a celor mai periculoase substanţe chimice, fiind identificate în sensul acesta o mulţime de alternative adecvate, dar, din păcate, nu se abordează expuneri simultane la mai multe substanţe chimice. Potrivit REACH, întreprinderile nu pot introduce pe piaţa europeană substanţe chimice care nu au fost înregistrate la Agenţia Europeană pentru Substanţe Chimice (ECHA) până la termenul limită de 30 noiembrie 2010. La nivelul judeţului avem un singur operator economic care s-a înregistrat la ECHA ca şi producător de substanţe chimice care intră sub incidenţa REACH, şi anume SC ROMBAT SA Bistriţa.

În anul 2009 aintrat in vigoare Regulamentul CLP (1272/2008) care prevede obligaţii suplimentare faţă de REACH, şi care stabileşte norme prin care sistemul european de clasificare al substanţelor chimice se aliniază la Sistemul global armonizat al ONU. Regulamentul CLP solicită operatorilor economici/companiilor să clasifice, să eticheteze şi să ambaleze adecvat chimicalele periculoase din domeniul propriu de activitate, înainte de introducerea acestora pe piaţă. Clasificarea este esenţială pentru a determina dacă un produs chimic este periculos pentru sănătate şi mediul înconjurător şi pentru a permite furnizarea de informaţii relevante pe etichetele produselor chimice utilizate de lucrători şi consumatori. Astfel, pericolele pot fi descrise şi etichetate la fel peste tot în lume.

 Datorită aplicării acestor regulamente sectorul industrial european va cunoaşte mai bine eventualele pericole reprezentate de produsele chimice cu care lucrează, va utiliza astfel de substanţe în condiţii de siguranţă şi va deveni mai competitiv, fără a neglija protecţia mediului. În anul 2012 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a solicitat şi s-a întocmit primul inventar naţional al substanţelor reglementate de Regulamentul CLP.

Ca parte integrantă a activităţii deimplementare a legislaţiei/modificărilor legislative în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice,  la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, s-au colectat, prelucrat şi validat date/informaţii din următoarele domenii:

Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)

În anul 2012,în conformitate şi cu evidenţele Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, în judeţul nostru nu s-au înregistrat operaţiuni vamale  de  import-export mărfuri care intră sub incidenţa Regulamentului CE 689/2008 privind importul/exportul anumitor produse chimice periculoase.

Poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi – POP - sunt substanţe chimice care persistă în mediul înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului.

Emisiile de POP provin din patru sectoare economice importante: agricultură, industrie, transporturi şi energie, la care se pot adăuga şi alte surse ce includ aşezările umane cu depozite de deşeuri precum şi crematoriile de deşeuri medicale. Cele mai importante categorii de POP sunt:

• pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen, etc. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud colaborează cu Unitatea Fitosanitară Judeţeană în vederea identificării şi inventarierii POP ce provin din agricultură. Substanţele de tip POP pe care agenţia le-a inventariat sunt cele provenite din deşeurile de pesticide anterioare anului 1989, care au fost tratate mai sus, la capitolul "Pesticide".
•  substanţele chimice industriale: hexaclorbenzen (HCB), bifenili policlorurati (PCB),   Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud inventariază anual stadiul eliminării echipamentelor cu conţinut de PCB. În urma actualizării inventarului echipamentelor cu PCB pentru anul 2012, la nivelul judeţului mai  figurează un număr de 6 operatori economici care deţin un total de 267 condensatori în funcţiune. Conform Planurilor, întocmite de operatori şi aprobate de agenţie, 3 dintre operatori vor elimina condensatorii până în anul 2015, ceilalţi 3 urmând să elimine condensatorii doar la sfârşitul existenţei utile a acestora.
• produse secundare de ardere: dioxinele şi furanii

Datele referitoare la emisiile în atmosferă de dioxine şi furani proveniţi din procesele de ardere şi depozitele de deşeuri vor fi actualizate după finalizarea Inventarului naţional de emisii pentru anul 2012.

 Inventarierea operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu mercur şi metale restrictionate

Conform inventarului pentru anul 2012 privind importul, exportul, utilizarea mercurului şi a compuşilor cu mercur, în judeţul Bistriţa-Năsăud avem un număr de 13 unităţi (operatori economici, unităţi spitaliceşti, cabinete stomatologice) care deţin mercur – ca atare, în aparate de măsură şi control, termometre, lămpi cu vapori de mercur precum şi săruri pe bază de mercur.

   Tabel  Inventarul privind mercurul şi compuşii cu mercur pentru anul 2012

    Fig Inventarul privind mercurul (2012)

În ceea ce priveşte metalele restricţionate: nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu şi arsen, din inventarul întocmit pentru anul 2012 reiese că principalul utilizator din judeţ este SC ROMBAT SA, care a utilizat în anul 2012 o cantitate de 22.948 tone de plumb în procesul de fabricare baterii şi acumulatori auto. Tot ROMBAT SA este şi principalul producător de compuşi ai metalelor restricţionate, respectiv a oxidului de plumb, cantitatea produsă în anul 2012 fiind de 13.241,34 tone. Cantitatea de plumb utilizată şi implicit cantitatea de oxid de plumb produsă au crescut în anul 2012, faţă de anii anteriori.

Doi dintre operatorii care utilizau de asemenea metale restricţionate şi compuşi în anii anteriori, respectiv SC BETAK SA şi SC CRISTIRO SA, nu mai utilizează aceste substanţe datorită renunţării la o parte din activitate sau înlocuirii substanţelor periculoase cu altele mai puţin periculoase. Operatorul SC NOVAROM CONSTRUCT SRL (fosta MEBIS SA) a reuşit să elimine în anul 2012 o mare parte din stocurile de săruri de nichel, cadmiu, plumb, arsen şi staniu, urmând să elimine şi stocul de soluţie uzată pe bază de crom, conform cu contractele încheiate cu unităţi autorizate în acest sens.

Inventarierea operatorilor economici care intră sub incidenţa reglementărilor privind detergenţii

În judeţul Bistriţa-Năsăud avem un singur operator economic care produce  săpun prin operaţia de matriţare, din fulgi de săpun vegetal aprovizionaţi de la o unitate din ţară Cantitatea de săpun de toaletă produsă în anul 2012 a fost de  3860 kg.